Institutul Naţional de Boli Infecţioase ‘Prof. Dr. Matei Balş’ din Bucureşti a încheiat, luni, un protocol de colaborare cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, prin care acesta se alătură proiectului ‘Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România’, în calitate de spital-pilot.
‘Proiectul ‘Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România’ contribuie la consolidarea sistemului de sănătate prin propuneri de politici de sănătate publică. Acesta abordează integrat unele dintre cele mai serioase probleme din Europa şi de la nivel global: infecţiile asociate asistenţei medicale şi rezistenţa la antimicrobiene, care au consecinţe severe nu numai pentru sănătatea umană şi animală, ci şi pentru întreaga societate, devenind o problemă de sănătate publică generală, care necesită acţiune urgentă şi coordonare intersectorială’, a precizat Institutul Naţional de Boli Infecţioase ‘Matei Balş’ într-un comunicat de presă.
Protocolul a fost prezentat în cadrul unei conferinţe de presă online, la care au participat numeroşi profesionişti din domeniul sănătăţii.
‘Fenomenul rezistenţei la antimicrobiene este un fenomen amplu şi foarte grav. E foarte posibil ca în puţini ani, chiar în cursul vieţii noastre, să asistăm la pierderea tuturor antibioticelor. Şi, dacă pierdem antibioticele, pierdem nu doar tratamentul infecţiilor, ci pierdem o foarte mare parte din medicina modernă, pentru că, practic, antibioticele sunt temelia pe care s-a construit actuala medicină modernă’, a declarat managerul Institutului ‘Matei Balş’, Cătălin Apostolescu.
Directorul medical al Institutului ‘Matei Balş’, Adrian Marinescu, a arătat, la rândul său, că numărul infecţiilor asociate asistenţei medicale este mult mai ridicat decât ceea ce se raportează.
‘Legat de infecţiile asociate asistenţei medicale, e clar că realitatea înseamnă un procent mult mai mare decât am avut în România. De exemplu, în secţiile de terapie intensivă din Europa, un procent de 8% se consideră că este un procent bun. Dacă ne gândim la faptul că în România, de multe ori, în terapie intensivă raportarea înseamnă sub 1%, este evident că ori nu avem infecţii asociate asistenţei medicale – lucru care categoric nu este real – ori suntem cu o subdiagnosticare evidentă. Cred că este important să avem mai întâi realitatea şi de aici să plecăm’, a afirmat Marinescu.
Managerul de proiect, Sorin Aramă, a atras atenţia că, timp de decade întregi, noţiunea de infecţie nosocomială a fost asociată în mentalul colectiv cu noţiunea de malpraxis.
‘Trebuie să schimbăm o paradigmă. Noi suntem înconjuraţi de bacterii, noi avem bacterii în corpul nostru, pe tegumentul nostru, noi nu putem fi sterili, nu există noţiunea de individ steril’, a precizat Sorin Aramă.
Potrivit iniţiatorilor, strategia propusă de proiect urmăreşte alinierea demersului ţării noastre la cerinţele internaţionale privind IAAM (infecţiile asociate asistenţei medicale) şi utilizarea de antibiotice, prin adoptarea Strategiei OMS şi a recomandărilor europene.
‘Principalele obiective ale proiectului sunt: Dezvoltarea cadrului juridic şi organizatoric pentru controlul rezistenţei la antimicrobiene şi al infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM); Elaborarea metodologiilor standardizate şi a ghidurilor de bună practică pentru medicii de laborator/microbiologi, epidemiologi şi medici de boli infecţioase în ceea ce priveşte diagnosticul şi supravegherea infecţiilor provocate de bacteriile multirezistente şi prescrierea raţională a antibioticelor; Dezvoltarea capacităţii de comunicare şi educare a profesioniştilor şi a publicului larg’, precizează comunicatul de presă.
În cadrul proiectului s-a realizat un raport de evaluare a legislaţiei existente în domeniile cheie necesare pentru controlul rezistenţei la antimicrobiene (AMR) şi al infecţiilor asociate asistenţei medicale, precum şi Cadrul Strategic Naţional (CSN) pentru combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene (AMR) şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale.
În plus, a fost realizat Planul Naţional de Acţiune pentru combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene în România (PNA), ghidul pentru prevenirea şi limitarea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene (AMR) şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) – Microbiologie şi ghidul pentru prevenirea şi limitarea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene (AMR) şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) – Epidemiologie.
De asemenea, a fost elaborat ghidul pentru prevenirea şi limitarea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene (AMR) şi a infecţiilor asociate asistenţei medicale (IAAM) – Boli infecţioase şi o metodologie pentru testarea rezistenţei la antimicrobiene, supraveghere a infecţiilor asociate asistenţei medicale şi de prescriere a antibioticelor.
‘Toate documentele vor fi definitivate ca urmare a procesului de pilotare. Instrumentele de lucru dezvoltate în cadrul proiectului (ghiduri şi protocoale) vor fi aplicate la nivelul INBI MB şi în 5 Spitale Pilot, cu scopul de a fi îmbunătăţite în urma experienţei practice de utilizare a acestora. Documentele tehnice au fost elaborate de experţi în microbiologie, epidemiologie, boli infecţioase şi prescriere de antibiotice, angajaţi ai Institutului Naţional de Sănătate Publică, Institutului Naţional de Boli Infecţioase ‘Prof. Dr. Matei Balş’, Bucureşti şi ai altor spitale de prestigiu din ţară, precum şi prin contribuţia experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii’, se mai arată în comunicat.
Ca urmare a semnării protocolului de colaborare, INBI MB va pune la dispoziţie spitalelor colaboratoare kituri de laborator pentru diagnosticul infecţiilor cauzate de patogeni rezistenţi, care vor fi achiziţionate în cadrul proiectului.
De asemenea, INBI MB va asigura supravegherea şi îndrumarea tehnică pentru Spitalele Pilot, prin intermediul experţilor tehnici medicali din cadrul proiectului, precum şi cursuri de formare medicală acreditate, în domeniile microbiologie, epidemiologie, boli infecţioase/prescriere antibiotice.
Proiectul ‘Întărirea capacităţii instituţionale pentru controlul infecţiilor spitaliceşti şi gestionarea consumului de antibiotice în România’ este realizat în parteneriat cu Institutul Norvegian de Sănătate Publică şi are sprijinul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de la care s-au achiziţionat servicii de expertiză tehnică.
Acesta este finanţat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – Provocări în sănătatea publică la nivel european, bugetul fiind de 1,741,154 euro.
