Proiectul ‘Şura – Laborator de experimentare şi implicare civică incluzivă’ derulat de Fundaţia Mihai Eminescu Trust în Archita, care urmăreşte salvarea şurilor tradiţionale ale căror pereţi formau în trecut zidul de apărare al satului, se numără printre premianţii Bienalei Naţionale de Arhitectură (BNA) 2023.
‘Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET) prin proiectul său derulat în satul Archita, ‘Şura – Laborator de experimentare şi implicare civică incluzivă’, alături de arhitecţii Cristina Constantin, Cosmin Pavel şi Ionuţ Nedelcu – sunt câştigători ex-aequo, alături de un alt proiect de arhitectură din Timişoara, la Secţiunea ‘Recuperarea patrimoniului şi interpretarea identităţii’ din cadrul evenimentului Bienala Naţională de Arhitectură (BNA) 2023. Pe de altă parte, Preşedintele MET, Caroline Fernolend, s-a numărat printre cei trei membrii ai Juriului Secţiunii ‘Şcoli de vară de arhitectură, tabere de creaţie’, din cadrul Bienalei de Architectură 2023, alături de Ana Maria Goilav şi Maria Duda’, a transmis, marţi, Fundaţia Mihai Eminescu Trust din Sighişoara într-un comunicat de presă.
Potrivit MET, Bienala are câte un concept nou pentru fiecare ediţie, propus de conducerea Uniunii Arhitecţilor din România, fiind structurat ca program cultural, cu un conţinut complex şi de interes, atât pentru breasla arhitecţilor creatori, cât şi pentru publicul larg.
‘Tema ediţiei din acest an a Bienalei a fost: ‘Arhitectura se face Împreună!’. Gospodăria din Archita, Mureş, e plasată într-o margine a satului construită într-o etapă mai târzie în raport cu nucleul central din jurul bisericii fortificate. Casa e construită cu faţada lungă la stradă, fiind în forma actuală o înnoire din anii 50 a unei case mai vechi. Nealterată însă de transformări ulterioare ridicării ei se găsea şura, prezenţă ce impresionează de îndată ce treci prin poarta de la strada, apărând falnică şi întrucâtva solemnă, cu acoperişul său mai înalt decât baza şi cu două mari porţi alăturate. Investiţia Fundaţiei Mihai Eminescu Trust din Sighişoara în achiziţia acestei gospodări a convins şi prin capacitatea şurii de a putea găzdui o bază pentru acţiunile comunitare pe care MET le desfăşoară în sat’, se menţionează în comunicat.
Şura asupra căreia MET şi-a concentrat atenţia are o deschidere de 8,5 metri, cu o structură duală – camera animalelor, cu ziduri de piatră de gresie locală – şi, cealaltă parte, o structură constituită din patru pilaştri de cărămidă cu secţiuni hibride.
‘A doua pereche de pilaştri plasată în extrema dreaptă se termină cu spaleţi ce ies din planul acoperişului indicând intenţia de a extinde structura în lungime până la gardul vecinului. Noua funcţiune, destinată interacţiunii comunitare se instalează în spaţiul principal, adăugând o bucătărie în fosta cameră a animalelor. Funcţiunile anexă (spaţii sanitare, vestiar, spaţiu tehnic) îşi găsesc loc într-o extensie subordonată ierarhic corpului şurii, pe latura de est, cea ‘neterminată’, închisă cu lemn. Unul din principiile de lucru a fost păstrarea liberă a verticalei impresionante a spaţiului interior, coama este vizibilă din parter dar şi din spaţiul amenajat peste camera animalelor. Intervenţia păstrează cât mai mult din substanţa originară, structura existentă a acoperişului este vizibilă la interior, zidăria de piatră şi cărămidă este curăţată şi rostuită cu mortar de var în care s-a adăugat argilă. Au fost păstraţi şi completaţi cei doi stâlpi intermediari cu elementele lor (capitel, contrafişe)’, a precizat MET.
Proiectul ‘Şura – Laborator de implicare civică incluzivă’, implementat sub umbrela conceptului ‘Satul de sine stătător’, investeşte în capacitarea grupurilor vulnerabile, prin sprijin în infrastructura comunitară şi în activităţi de învăţare creativă şi experimentală, pentru activarea civică a întregii comunităţi a satului.
