Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului (PNPCC) constituie o ‘piatră de temelie’ la construirea încrederii că diagnosticul de cancer de sân nu înseamnă o bătălie pierdută, iar speranţa şi încrederea pot fi construite prin programele de screening pentru depistarea în stare incipientă a bolii, prin conştientizarea posibilităţii de a apela la aceste programe, precum şi prin acordarea unui suport psihologic corespunzător, a declarat miercuri, consilierul prezidenţial Loreta Păun.
‘Planul Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului constituie chiar o piatră de temelie (…). Cred cu tărie într-un demers de construire a încrederii că diagnosticul de cancer de sân nu înseamnă o bătălie pierdută (…). Trebuie să existe încrederea că lupta cu această boală necruţătoare poate fi câştigată. Speranţa şi încrederea pot fi construite prin programele screening pentru depistarea în stare incipientă a bolii, dar şi prin conştientizarea posibilităţii de a apela la aceste programe de screening. Suportul psihologic este, de asemenea, deosebit de important şi el a fost prevăzut şi printr-o lege care deja este în vigoare, pentru că există dovezi că pacientele cu cancer de sân cu depresie asociată au un răspuns redus la tratament şi un risc mai mare de recidivă. Deci, trebuie să acoperim toată paleta de implicare somatică şi psihologică în managementul acestui tip de cancer. Managementul trebuie să cuprindă suport psihologic’, a precizat Păun, într-un mesaj video, la dezbaterea ‘Sfârşitul nu-i aici’, organizată de Novartis, cu sprijinul Point PA&PR la Palatul Parlamentului.
Consilierul prezidenţial a adăugat că exemplele din practica medicală din statele membre ale Uniunii Europene ‘vor aduce plusvaloare în îmbunătăţirea, în primul rând, a accesului la diagnostic precoce şi la tratament, în măsura în care aceste practici pot fi adaptate specificului ţării noastre’.
Potrivit Loretei Păun, cancerul de sân este în continuare o problemă importantă de sănătate publică, fiind cea mai prezentă formă de cancer şi principala cauză de mortalitate în rândul populaţiei feminine în România, cauza fiind ineficienţa programelor de depistare precoce.
‘Dacă în alte state europene mortalitatea a scăzut constant, România face excepţie, iar acest lucru se datorează ineficienţei programelor de depistare precoce a cancerului de sân şi perioadei mari de timp dintre diagnosticare şi începerea tratamentului. Obiectivul Planului Naţional de Combatere a Cancerului este de a realiza traseul standardizat al pacientei între diversele paliere de îngrijiri. Practic, aceasta a fost principala problemă pe care ne-o sesizează pacienţii, faptul că în momentul în care se află în faţa unui astfel de diagnostic, pur şi simplu nu ştiu ce să facă. În plan sunt prevăzute măsuri specifice care vizează, între altele, şi implementarea unui program naţional de screening, introducerea şi decontarea testărilor genetice pentru diagnosticul de precizie a cancerului de sân, pentru că, aşa cum ştim, cancerul de sân are un limbaj genetic, monitorizarea pacientei şi centrele naţionale acreditate pentru tratament’, a punctat vorbitoarea.
În intervenţia sa, prof. univ. dr. Patriciu Achimaş Cadariu, membru în Comisia pentru sănătate din Camera Deputaţilor, a precizat că este bine că există acest plan naţional de prevenire, deşi el putea să existe din 2016, şi e important să fie implementat cât mai repede.
‘Contează un program de educaţie pentru sănătate, contează şi să faci programe de depistare precoce de screening, dacă e de ajuns să faci screening şi să depistezi multe leziuni cu care să nu ştii ce să faci. Contează să avem un diagnostic anatomo-patologic foarte corect, deci contează foarte mult calitatea. Contează să avem comisie multidisciplinară, în care să fie şi un beneficiar medical şi să fie şi un psiholog clinician specializat pe oncologie, toate lucrurile astea contează. Şi mai departe, contează şi chirurgia, contează şi tratamentul sistemic (…). Toate aceste lucruri se numesc PNPCC, e un titlu complicat, puteam să îl avem din 2016, e foarte bine că îl avem acum, e foarte bine că e în acord cu ideea de cadru european de combatere a cancerului, care vine şi cu finanţare. Suntem membri ai comunităţii europene şi asta ne ajută, dar, de acum, contează ce vom face în următoarele şase luni, să facem ordine şi să-l implementăm’, a subliniat Cadariu.
Potrivit unui studiu prezentat în cadrul evenimentului, o pacientă cu cancer de sân din România pierde în medie 276 de zile de la identificarea primelor semne până la începerea tratamentului. AGERPRES /(A, AS – autor: Sorinel Peneş, editor: Cătălin Alexandru)
