Pr. prof. dr. Wilhelm Dancă, decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică, Universitatea din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române, a afirmat joi că există ‘o preocupare’ la nivelul Bisericii Catolice şi a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol de a lua în discuţie, în anul 2025, stabilirea unei date comune pentru celebrarea Paştelui.
‘Există o preocupare la nivelul Bisericii Catolice şi a Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol ca în anul 2025, când se împlinesc 1.700 de ani de la Conciliul de la Niceea şi atunci Paştele va fi odată, pe 20 aprilie – aşa s-a întâmplat să fie odată – se va discuta în acel an jubiliar despre o posibilă identificare a unei date comune pentru celebrarea Paştelui’, a declarat Dancă pentru AGERPRES.
El a arătat că ideea stabilirii comune a Paştelui pentru creştinii romano-catolici şi ortodocşi provoacă reacţii de bucurie sau scepticism.
‘După cum remarcă unii dintre cei ce studiază dialogul bilateral dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă, nu pot să vă ascund bucuria de a se ajunge aici a unora, pe de-o parte, şi apoi, oarecum, scepticismul altora, pentru că Biserica Ortodoxă este divizată în momentul de faţă şi din alte puncte de vedere nu doar cât priveşte calendarul, pentru că deja în Biserica ortodoxă sunt mai multe biserici care celebrează după ritul neîndreptat, după ritul îndreptat şi vechi ş.a.m.d.’, a susţinut preotul.
Există o speranţă, a completat Dancă, o ‘aşteptare încrezătoare din partea Bisericii Catolice’, ca un prim pas să se facă în anul 2025 împreună cu Patriarhul Ecumenic Bartolomeu de la Constantinopol.
‘Asta pot să vă spun din discuţiile avute cu persoane din Vatican sau din lecturile pe care le-am făcut în ultima vreme cu privire la această chestiune. Există deci o speranţă. Şi ar trebui să facem în aşa fel ca ea să nu moară’, a încheiat profesorul Wilhelm Dancă.
Profesorul Dancă a susţinut joi seară conferinţa cu tema ‘Paştele creştin şi Paştele evreiesc – asemănări şi diferenţe’, organizată de Fundaţia Culturală Dalles a Academiei Române, un adevărat excurs teologico-filosofic în istoria celor două sărbători religioase.
‘Asemănările dintre Paştele creştin şi Paştele evreiesc sunt multe şi ele se leagă între ele precum rădăcinile de coroana unui copac. La temelia Sărbătorii Paştelui de la creştini se află sărbătoarea pastorală de la evrei, de dinaintea Exodului şi, de asemenea, Pesahul evreiesc, care comemorează ieşirea poporului evreu din robia egipteană şi Paştele creştin, care evocă patima, moartea şi Învierea lui Cristos. Asemănările dintre aceste celebrări pascale sunt legate de ritul pascal, de numele, de conţinutul, de anotimpul în care se celebrează. De asemenea, găsim asemănări cu privire la unele elemente spirituale, morale, ascetice ale Paştelui evreiesc celebrat în diaspora’, a spus preotul romano-catolic.
Deosebirile, a punctat Wilhelm Dancă, se pot citi în cheia diferenţei între simbol şi realitate.
‘Deci nu sunt radicale, ci complementare. Una dintre aceste aceste deosebiri este data fixă a Paştelui evreiesc şi data mobilă a Paştelui creştin. Altă deosebire vizează conţinutul teologic: la creştini Cristos este Paştele, iar la evrei Dumnezeu este Paştele. Altă deosebire este durata pregătirilor. Creştinii se pregătesc 40, 60 de zile, prin post şi rugăciune, curăţenie generală de Paşti, pe când la evrei există o pregătire doar în ajunul Paştelui, pe 14 Nisan. Apoi, timpul pascal durează şapte sau opt zile la evrei, iar la creştini 50 de zile. În fine, Paştele creştin este mai spiritual şi mai puţin istoric, Paştele evreiesc este centrat mai mult pe ritual, pe prescripţia legală şi pe evenimentul istoric al Exodului’, a explicat Dancă.
‘Pledez pentru recuperarea accentelor istorice ale Paştelui creştin, după modelul Paştelui evreiesc, şi susţin aprofundarea dimensiunii spirituale a Paştelui şi la creştini şi la evrei, deoarece evreii şi creştinii sunt o singură familie, spune Papa Francisc, iar Paştele nu ar trebui să-i despartă, ci să-i unească. De aceea termin cu această urare în limba ebraică – ‘Hag Pesah Sameah’, în limba latină – ‘Prospera Pascha sit’ şi în româneşte ‘Paşte fericit”, a încheiat preotul.
Filosof şi teolog, prof. dr. Wilhelm Dancă este decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică a Universităţii din Bucureşti.
S-a specializat în filosofia religiilor cu o teză de doctorat despre Mircea Eliade – ‘Mircea Eliade. Definitio sacri’- care a fost susţinută la Universitatea Pontificală Gregoriana din Roma în 1996. A publicat prima ediţie a acestei lucrări în limba română în 1998, iar ediţia a doua a apărut la Editura Spandugino în 2022.
Alte lucrări reprezentative sunt: ‘Logica filosofică: Aristotel şi Toma de Aquino’ (Editura Polirom, Iaşi, 2002), ‘Fascinaţia sacrului. De la Mircea Eliade la papa Ioan Paul al II-lea’ (Editura Sapientia, Iaşi, 2002), ‘Fascinaţia binelui. Creştinism şi postmodernitate’ (Editura Sapientia, Iaşi, 2007), ‘Fascinaţia adevărului. De la Toma de Aquino la Anton Durcovici’ (Editura Sapientia, Iaşi, 2005), ‘Şi cred şi gândesc. Viitorul unui dialog controversat’ (Editura ARCB, Bucureşti, 2014), ‘Teologia are nevoie de filosofie? Contribuţii la înţelegerea conceptului de teologie fundamentală’ (Editura Sapientia, Iaşi, 2015), ‘Mysterium Christi’, vol. I-V (2020-2022).
Din anul 2013 profesorul Wilhelm Dancă este membru corespondent al Academiei Române.
Construită între anii 1930-1932 de Academia Română, conform clauzelor testamentului Elenei Dalles, şi confiscată abuziv în 1948 de către regimul comunist, celebra Sală ‘Dalles’ din Bucureşti, edificiu reper în istoria culturală a Capitalei, beneficiază începând cu anul 2023 de un program de conferinţe şi dezbateri structurat de Academia Română, prin Fundaţia Culturală Dalles. Conferinţele se vor desfăşura lunar, joia, începând cu ora 18.00, în a treia sau a patra săptămână a fiecărei luni.
