O propunere legislativă, depusă la Parlament de deputatul PNL Florin Roman, prevede acordarea unei indemnizaţii lunare pentru persoanele persecutate şi pentru urmaşii celor care au murit în timpul mineriadei din iunie 1990.
Potrivit proiectului, ‘Mineriada din 13 – 15 iunie 1990 a rămas în istoria României ca o pagină neagră, în care demonstraţiile paşnice de la Bucureşti împotriva Guvernului, au fost reprimate cu brutalitate de forţele de ordine, cu ajutorul minerilor’.
Actul normativ prevede acordarea victimelor Mineriadelor din iunie 1990 a unei indemnizaţii reparatorii viagere lunare în coeficient de 1,10 calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale, aferent anului în care se face plata.
De asemenea, aceştia vor avea dreptul la acces gratuit la tratamente şi medicamente în spitalele, policlinicile, bazele de tratament şi unităţile din staţiuni balneoclimaterice aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne, cheltuielile urmând a fi suportate din bugetele ministerelor respective şi al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi acces gratuit la toate medicamentele, prin medicul de familie, costul integral al acestora fiind suportat din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Beneficiarii acestor drepturi vor fi urmaşi ai persoanelor care au decedat în timpul mineriadei de la Bucureşti din 13 – 15 iunie 1990, persoanele rănite, arestate, reţinute cu acest prilej, care vor face dovada calităţilor cu înscrisuri oficiale şi vor primi certificate în acest sens.
Sumele aferente plăţii indemnizaţiilor vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, şi vor fi plătite de către Casele judeţene de pensii, respectiv de Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, de Casele de pensii din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii. Aceste drepturi nu se impozitează, mai prevede actul normativ.
De aceste drepturi nu vor putea beneficia persoanele care au fost despăgubite de statul român ca urmare a unor acţiuni în instanţa de judecată, persoanele care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate şi poliţie sau au desfăşurat activităţi de poliţie politică şi cei care au făcut parte din CFSN – Consiliul Frontului Salvării Naţionale, persoanele care sunt dovedite că în perioada 1945 – 1989 au deţinut cel puţin o demnitate sau o funcţie de conducere în cadrul organelor de conducere la nivel local, regional sau naţional ale Partidului Comunist Român, precum şi cele care sunt dovedite că, în perioada 1947 – 1989, au fost militari în structurile militarizate ale statului comunist şi care au făcut parte din aparatul de represiune (securitate şi miliţie), cele care au acţionat sub orice formă împotriva Revoluţiei Române din decembrie 1989, propune proiectul.
Potrivit iniţiatorului, proiectul reprezintă implementarea unei decizii CEDO din 2014.
‘În anul 1990, în urma manifestaţiilor de amploare declanşate în data de 22 aprilie 1990 pentru apărarea drepturilor câştigate la Revoluţia din Decembrie 1989, respectiv dreptul la libertate, la libera exprimare şi la constituirea unui climat politic conform prevederilor punctului 8 din Proclamaţia de la Timişoara, protestele paşnice au fost înăbuşite în mod violent şi nelegal de către forţele de ordine şi de către grupuri de mineri. Astfel, cetăţeni nevinovaţi au fost agresaţi, bătuţi, torturaţi, arestaţi, interogaţi şi ameninţaţi cu arme de foc, violenţe în urma cărora s-au constatat decese, iar alte victime au avut nevoie de internare în unităţi spitaliceşti, producând acestora prejudicii morale şi materiale în condiţiile în care, după Decembrie 1989, se începuse instaurarea statului de drept şi a democraţiei în România’, arată Florin Roman, în expunerea de motive.
El menţionează că ‘dintre cele 1.389 persoane care aveau calitatea de părţi vătămate în dosarul Mineriadei numărul 1752/1/2017 au decedat mai mult de 600, motiv pentru care se impune cu celeritate adoptarea unui act normativ care să creeze o minimă reparaţie morală şi materială faţă lezarea sau pierderea unor drepturi substanţiale’.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
