Vicepreşedintele social-democrat al Camerei Deputaţilor, Alexandru Rafila, a pledat, miercuri, pentru o strategie naţională de dezvoltare a unor servicii de asistenţă medicală primară şi asistenţă medicală ambulatorie de specialitate.
‘În zona ambulatoriului de specialitate şi zona medicinei primare avem doar 12,4% din cheltuieli, iar în zona prevenţiei un neglijabil 1,4%. Dacă ne uităm ce se întâmplă în acest PNRR, observăm ceva diferit. Observăm că prioritatea e reprezentată de trei spitale regionale, reabilitarea unor spitale, digitalizare şi cercetare medicală. Toată zona aceasta care ar trebui să crească, ar trebui să devină o prioritate, pentru că oamenii au nevoie de servicii medicale în apropierea domiciliului, să aibă acces uşor la servicii medicale, iar lucrul aceasta să nu îi împovăreze financiar, acest lucru este important. (…) În mod evident, ar trebui să existe o strategie naţională de dezvoltare a unor servicii de asistenţă medicală primară şi asistenţă medicală ambulatorie de specialitate şi aici aş extrapola puţin spre zona de sănătate publică, pentru că, aşa cum avem nevoie de o sănătate publică bine articulată la nivel naţional, cred că anumite servicii de sănătate publică, inclusiv serviciile medicale preventive ar trebui să se dezvolte la nivel comunitar’, a afirmat Rafila, la conferinţa online ‘Sistemul sanitar românesc. Probleme. Performanţe. Perspective’, organizată de Academia de Ştiinţe Medicale.
El a subliniat necesitatea dezvoltării serviciilor de asistenţă medicală comunitară, care să integreze medicina primară, activităţi preventive, de planning familial, sănătatea mamei şi copilului, adăugând că ar fi fost bucuros dacă aceste aspecte s-ar fi regăsit în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Potrivit lui Alexandru Rafila, reprezentant al României la OMS, cele mai mari discrepanţe în raport cu celelalte state UE vizează îngrijirile pe termen lung şi prevenţia. ‘Erau nişte cifre absolut jenante pentru România: 66 faţă de 588 euro, cred, pe an în ceea ce priveşte îngrijirile pe termen lung, 17 faţă de 95 în ceea ce priveşte prevenţia. (…) Cred că lucrurile se vor bloca la un moment dat, pentru că vor creşte cheltuielile legate de asistenţa medicală spitalicească până la un nivel care nu ştiu dacă va mai fi sau nu va mai fi sustenabil, dar, cu siguranţă, va creşte şi contribuţia personală a pacienţilor în momentul în care vor accesa serviciile de sănătate’, a susţinut vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
În opinia sa, sustenabilitatea sistemului de sănătate pentru următorii zece ani este legată de dezvoltarea unor pachete de servicii medicale preventive, ‘care să fie reale’, să conţină elementele necesare.
Vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale Mircea Beuran a afirmat, la rândul său, că nu trebuie să fie acceptate ‘reforme peste reforme’, ca apoi să se afirme că sistemul medical este ‘bolnav’ sau ‘în colaps’.
‘Nu trebuie să mai acceptăm reforme peste reforme ca, la un moment dat, să afirmăm că sistemul medical este bolnav sau este în colaps sau trebuie resuscitat. (…) Şcoala să se adapteze nevoilor actuale şi viitoare. Specialităţile să se diversifice şi unele din ele să revină la policalificări. Structura spitalelor regândită. Necesarul de personal şi evaluarea lui – cu creşterea responsabilităţii profesionale. Trebuie văzută şi problema surmenajului în meseria de infirmieră, asistent, medic. (…) Trebuie să fim atenţi asupra gradului de creştere de asistenţă medicală la copii, la adolescenţi, la vârstnici’, a explicat Beuran.
El a evidenţiat, totodată, importanţa susţinerii financiare a sistemului sanitar.
