Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Alexandru Rafila, a declarat vineri că ar trebui să intre rapid în atenţia Parlamentului o ‘regândire a principalelor capitole’ din Legea sănătăţii, care se referă la asistenţa medicală şi la modul de reglementare a profesiei.
‘Elaborarea de către minister sau poate va fi nevoie de o lege în Parlament, în ceea ce priveşte pregătirea în caz de pandemie sau de altă urgenţă majoră de sănătate publică, cred că ar trebui să fie în dezbatere parlamentară sau în atenţia Ministerului Sănătăţii. Actuala Lege a sănătăţii din 2006 a suferit multe modificări. Cred că o regândire a principalelor capitole care se referă la asistenţa medicală, la modul de reglementare a profesiei, ar trebui să intre rapid în atenţia Parlamentului. Împreună am putea să găsim soluţii pe care să le punem la dispoziţia Ministerului Sănătăţii, încât legislaţia românească nu numai să existe, ci şi să fie pusă în aplicare în aceste domenii’, a spus Rafila, la o dezbatere organizată de DC News Media Group.
Rafila a adăugat că sunt trei elemente importante legate de funcţionarea sistemului de sănătate care trebuie analizate după pandemie: îmbunătăţirea sistemului de sănătate publică, un acces, practic, nelimitat al oamenilor la servicii medicale, asigurarea asistenţei medicale spitaliceşti, care nu ar mai trebui limitată.
Consilierul prezidenţial Diana Loreta Păun a afirmat că folosirea inteligenţei artificiale în domeniul medical creează mari speranţe pentru avansarea către terapiile ţintite, personalizate.
‘Cred că utilizarea repetată a telemedicinei va schimba în timp şi atitudinea, nu atât a pacienţilor, dar şi a medicilor faţă de telemedicină, pentru că mulţi dintre ei sunt încă reticenţi, iar noi trebuie să promovăm această soluţie tocmai pentru a ajuta la abordarea deficienţei evidente de forţă de muncă în sănătate care s-a înregistrat pe perioada pandemiei, dar şi înainte de pandemie, dacă este să ne referim doar la România. De asemenea, folosirea inteligenţei artificiale în domeniul medical creează mari speranţe pentru avansarea către terapiile ţintite, genice, personalizate. Vedem ce rol important are secvenţierea genică. Însăşi pandemia ne-a dovedit acest lucru. La fel, utilizarea biomarkerilor, mai ales în domeniul oncologic, imunoterapiile, par domenii SF, dar pe măsură ce aceste tratamente devin realitate, inclusiv în România, ele creează oportunităţi reale de a trece de la tratamentele clasice la tratamente noi şi la opţiuni eficiente pentru pacienţii noştri’, a afirmat Diana Păun.
