Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a spus, luni, la Ploieşti, că lista spitalelor care ar urma să primească finanţare prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) trebuie completată pentru a se ajunge la un echilibru, în condiţiile în care sunt judeţe cu patru obiective incluse în acea listă şi judeţe care nu au niciun obiectiv.
‘Da, dar nu trebuie modificată, ea trebuie completată (lista spitalelor – n.red.). Este o diferenţă, a modifica înseamnă a scoate unele şi a introduce altele. Ştiţi bine că în PNRR noi avem un minim 25 de unităţi medicale care trebuie să fie construite şi dotate. Avem de ales dintr-o listă de 49. Pentru că nu am avut elemente obiective cum a fost întocmită această listă de 49 – iniţial înţelesesem că sunt 49 care au studii de fezabilitate, nu au decât vreo 35 studii de fezabilitate, există multe alte obiective care au studii de fezabilitate – problema nu este a listei, problema este a necesităţii de a alege între unităţi sanitare care oferă servicii de care este neapărată nevoie pe de o parte, (…) pentru că sunt foarte multe judeţe care nu au nici măcar un obiectiv menţionat acolo, altele au patru. Totuşi trebuie să existe un echilibru din punctul acesta de vedere’, a spus Rafila.
Ministrul a subliniat nevoia de acces al tuturor cetăţenilor din România la servicii de sănătate.
‘De asemenea, vă aduc la cunoştinţă că sunt judeţe care deja au spitale regionale, trebuie, din cauza asta, să avem un acces al tuturor cetăţenilor din România la servicii de sănătate şi aşa că vom face această propunere de completare a acestei liste încât pe baza criteriilor obiective, să putem să alegem acele locaţii care îndeplinesc cerinţele legate de nevoia de servicii şi disponibilitatea personalului medical care să le şi ofere în aceste locaţii’, a spus ministrul.
În context, el a precizat că, în urma unui apel făcut către consiliile judeţene şi primăriile de municipii din România, ministerul a primit o listă cu solicitări pentru circa 70 de unităţi sanitare care au deja studii de fezabilitate, urmând a se stabili care vor fi introduse în completare pe această listă.
Ministrul a oferit o serie de explicaţii referitoare la modul de alocare a sumelor, punctând că realizarea acestor obiective depinde de posibilităţile financiare ale autorităţilor locale care trebuie să asigure partea de cofinanţare.
‘Şi mai este o chestiune pe care aş vrea să o lămuresc acum, este legată de modul de alocare a sumelor: există 1,1 miliarde de euro din care trebuie făcute cel puţin trei obiective de importanţă naţională sau regională, adică care cer mai multă finanţare, şi încă cel puţin 22 de obiective mai mici şi trebuie respectată şi această proporţie atunci când vor fi alese obiectivele care pot fi finanţate’, a spus Rafila.
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), semnat de România în 27 septembrie 2021, are în vedere la capitolul sănătate o listă lungă de 49 unităţi medicale eligibile pentru echipare şi/sau dotare, însă, în urma prioritizării făcute de autorităţile române, vor fi admise spre finanţare numai 25 dintre ele. Dintre cele 25 de sanitare, cel puţin trei proiecte vor fi finalizate prin noua Agenţie Naţională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS).
Conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, la cele 25 de unităţi se pot face investiţii în echipamente şi aparate medicale pentru infrastructura de sănătate nou construită, cum ar fi: paturi, unităţi de decontaminare, echipamente IT (cel puţin 70 de milioane EUR), cărucioare, defibrilatoare, pompe de perfuzie, fiziologice sisteme de monitorizare (inclusiv consolă centrală), sisteme de monitorizare fiziologică pentru îngrijirea acută, ventilatoare pentru unităţi de terapie intensivă, sisteme de scanare de uz general. De asemenea, se vor aloca fonduri pentru clădirile nou construite, însă acestea trebuie să respecte criterii legate de eficienţa energetică. AGERPRES / (AS – autor: Anamaria Constantin, editor: Marius Frăţilă)
