Corneliu Coposu credea într-o societate cu adevărat democrată şi spunea că în cadrul politicii poţi să negociezi orice, în afară de principii, a declarat sora Seniorului, Rodica Coposu, în contextul împlinirii a 25 de ani de la moartea liderului PNŢCD. ‘După 25 de ani de la plecarea lui Cornel de lângă noi, el încă este viu în inimile noastre şi atâta timp cât încă mai există persoane care sunt interesate de personalitatea lui şi de gândurile lui, eu consider că mai este viu printre noi, măcar cu ideile lui. Pentru noi, el a fost un frate deosebit. (…) Credea într-o societate cu adevărat democrată şi spunea că în cadrul politicii poţi să negociezi orice, în afară de principii. După mai multe interviuri care i s-au luat, pe mine m-a impresionat ceea ce a spus la un moment dat: ‘În fond, ceea ce este important este ca ideile drepte pe care le are un om să îi supravieţuiască, iar dacă aceste idei sunt împărtăşite şi de colegii şi prietenii lui, acest lucru va face să meargă societatea mai departe. În care caz, nu mai este importantă apariţia sau dispariţia mea’. Acesta a fost crezul lui’, a declarat Rodica Coposu, pentru AGERPRES. Ea consideră că tăria de caracter a lui Corneliu Coposu poate fi explicată prin educaţia dobândită în familie, prin ‘credinţa în Dumnezeu şi dorinţa de dreptate’, precum şi prin principiile politice insuflate de liderul naţional-ţărănist Iuliu Maniu. ‘Suntem o familie cu 6-7 generaţii de preoţi, şi din partea maternă, şi din partea paternă, care i-au insuflat credinţa în Dumnezeu şi dorinţa de dreptate. După care, de foarte tânăr, a lucrat alături de domnul Maniu, care avea o tărie de caracter deosebită. Nu degeaba i se spune Sfinxul de la Bădăcin. Alături de el s-a format din punct de vedere politic. A studiat foarte mult, pentru că i-a plăcut politica. Foarte multă lume a fost mirată că el, care prin educaţie şi credinţă se îndrepta spre un partid de dreapta, cunoştea foarte bine doctrina partidelor de stânga, pe care bănuiesc că mulţi dintre membrii acestor partide nu prea o cunosc. Această combinaţie de educaţie religioasă şi de educaţie foarte strictă, în principiul democraţiei şi dreptăţii, l-a făcut să reziste. Şi a rezistat – gândiţi-vă că a stat opt ani în regim celular. Ne povestea că, pentru a nu-şi pierde gândirea, juca în minte partide de şah. Tot în perioada aceea a făcut nişte versuri. Anul trecut a fost publicată o plachetă cu versuri făcute de el în închisoare, pe care le-a ţinut minte’, a precizat ea. Rodica Coposu a menţionat că, fiind cu 18 ani mai mică decât fratele său, a aflat mai multe aspecte legate de tinereţea acestuia abia după ce a crescut, inclusiv despre perioada în care a urmat Facultatea de Drept de la Cluj şi a fost şi ziarist. ‘După ce a terminat studiile, a lucrat foarte mult alături de domnul Iuliu Maniu, iar la cedarea Ardealului, în 1940, s-a refugiat şi el, împreună cu domnul Iuliu Maniu, şi a venit la Bucureşti. De atunci, au lucrat tot timpul până în 1947, când partidul a fost desfiinţat şi toţi – fruntaşi mai mari sau mai mici – au fost arestaţi. Datorită crezului său politic, ideilor sale şi faptului că nu a făcut niciun fel de compromis a făcut 15 ani de închisoare şi doi ani în domiciliu obligatoriu. Cei 15 ani s-au încheiat în momentul în care statul român din acea perioadă a încheiat un pact internaţional, prin care declara că nu mai sunt deţinuţi politici. Atunci s-au desfiinţat lagărele de muncă silnică, de domiciliu obligatoriu şi a revenit şi el în Bucureşti, ‘beneficiind’ de o supraveghere foarte strictă din partea organelor de securitate’, a precizat Rodica Coposu. Ea a subliniat că, în perioada în care Corneliu Coposu s-a aflat de detenţie, familia sa nu a avut posibilitatea să primească veşti de la el. De asemenea, după ce a ieşit din închisoare şi din domiciliu obligatoriu, Seniorul nu a făcut niciun fel de referire la suferinţele prin care a trecut. Rodica Coposu menţionează că a aflat despre felul în care a fost bătut fratele său în închisoare abia când Lucia Hossu-Longin i-a luat un interviu pentru ‘Memorialul Durerii’. ‘Când noi l-am întrebat de ce nu ne-a spus nimic despre aceste lucruri, el a răspuns: Ce rost avea? Lucrurile erau deja consumate. Nu puteam decât să o întristez pe mama. Din fericire pentru mama noastră, ea a apucat perioada în care el a fost eliberat şi a mai trăit nişte ani alături de el’, a precizat Rodica Coposu. Ea a adăugat că, la 25 de ani de la moartea Seniorului, pe pagina de Facebook a Fundaţiei Corneliu Coposu au fost postate mesaje transmise de personalităţi ale vieţii publice, printre care preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, Custodele Coroanei, Margareta sau poeta Ana Blandiana. De asemenea, la capela Sf. Ana din Cimitirul Belu Catolic a fost oficiată o slujbă de pomenire.