Colegiul Medicilor din România (CMR) îşi propune eficientizarea mecanismelor de răspundere civilă şi disciplinară în caz de malpraxis, dar pledează şi pentru o medicină defensivă, care să încurajeze medicii să raporteze corect incidentele şi accidentele medicale, pentru a învăţa din aceste greşeli şi pentru a evita repetarea lor.
‘Medicina defensivă este un fenomen prezent în România. Vorbim despre medicină defensivă atunci când decizia medicală este luată pentru a evita un potenţial risc în conflict litigios. Medicul respectiv a luat măsuri pentru a se proteja în caz de eşec terapeutic. Nu este benefic nici pentru pacient şi nici pentru sistemul sanitar, pentru că mai ales în acele situaţii riscante, cu pacienţi gravi, medicul va evita să îşi asume riscul de a interveni. Medicina defensivă se vede mai ales în specialităţile chirurgicale, neurochirurgie, obstretică-ginecologie, ortopedie’, a declarat, miercuri, preşedintele CMR, prof. Daniel Coriu, în cadrul unei dezbateri pe această temă care a avut loc la Timişoara.
El a precizat pentru AGERPRES că cele mai frecvente cazuri de malpraxis sunt în chirurgie. ‘Şi se repetă, pentru că noi nu am ajuns să învăţăm din greşeli. Greşeala umană şi medicală există şi echipa medicală trebuie să înveţe din greşeli, pentru a nu le mai repeta’, a adăugat medicul.
Expertul în politici de sănătate Vlad Mixich a explicat pentru AGERPRES că principala condiţie pentru raportarea greşelilor medicale şi învăţarea din ele pentru a nu mai fi repetate este ca mediul în care acestea se întâmplă să fie nonpunitiv. Nimeni nu raportează voluntar greşeala dacă ştie că este pedepsit foarte aspru când o face.
‘În alte state din Europa există cultura nonpunitivă care încurajează medicii şi echipele medicale să înveţe din greşelile pe care le raportează. Este foarte importantă crearea acestui mediu nonpunitiv, evident, dacă nu este vorba despre comiterea unei erori medicale comise cu intenţie sau una grosolană; aceasta ajunge în zona juridică. Dacă mediul este punitiv, oricine ar încerca să ascundă greşeala. Atunci când există o eroare medicală, este important ca ea să fie raportată şi discutată în cadrul spitalului şi a echipelor medicale’, a afirmat Vlad Mixich.
Şeful Secţiei ATI a Spitalului Judeţean Timişoara, dr. Dorel Săndesc, a arătat că în ţările dezvoltate există sistemul analizei deschise, focalizate pe găsirea cauzelor şi a mecanismelor care au dus la o complicaţie, la un incident sau la o eroare. Sistemul acesta caută cauzele, nu vinovatul, în timp ce în România se caută un vinovat.
‘Acest sistem trebuie introdus şi la noi, eu o fac după fiecare astfel de caz. Noi am iniţiat o platformă cu raportare anonimă a incidentelor şi accidentelor apărute în cursul îngrijirii pacienţilor. Este important să vedem cum să reducem incidenţa unui fenomen care ţine de inevitabilitate. Un exemplu sunt infecţiile intraspitaliceşti, pentru care în România trebuie găsit vinovatul şi să-l executăm. Noi am putea avea zero infecţii nosocomiale, dar asta ar însemna să nu intubăm pacienţii până în trahee, până în plămân atunci când nu mai respiră, să nu le punem catetere în artere, în vene, până în inimă, în creier, în torace, pentru că avem nevoie de perfuzii, de tratamente complexe, să nu punem sondă vezicală, gastrică. Atunci nu am avea infecţii, dar mortalitatea ar fi de 100%’, a dezvoltat Dorel Săndesc.
Şeful ATI a Spitalului Judeţean Timişoara a adăugat că de multe ori, infecţiile sunt preţul plătit pentru ca în lupta cu aceste mijloace invazive, să se menţină în viaţă pacienţi care altfel nu ar supravieţui.
‘Organismul uman are mai mulţi microbi decât celule proprii, ei fac parte din biosfera noastră proprie cu care convieţuim şi sunt chiar utili în condiţii de sănătate. Dar în condiţii grave care îi aduc la ATI, imunitatea prăbuşindu-se, ei devin agresivi şi atacă organismul. Pentru că antibioticele se folosesc în agricultură, în creşterea animalelor (…), pacienţii vin cu microbi rezistenţi. Până la 30% dintre pacienţii care vin în spital au stafilococ rezistent. Un studiu făcut de Harvard, arată că după 10 zile de antibioterapie, proprii microbi îşi cresc rezistenţa de 1.000 de ori. (…). Nuanţând aceste lucruri, putem discuta deschis şi să încurajăm raportarea cazurilor’, a subliniat Săndesc.
Dezbaterile pe această temă vor continua în perioada următoare, la nivel naţional.
