Virusul Sinciţial Respirator (VSR), care provoacă bronşiolite şi pneumonii severe în rândul copiilor mici şi sugarilor, a fost subiectul unei conferinţe care a avut loc, joi, la Timişoara, în organizarea EvolutionMedia şi susţinută de experţi în Medicina de familie, Pediatrie şi Neonatologie din Timişoara.
Medicul pneumolog pediatru Ioana Ciucă, de la Clinica II Pediatrie a Spitalului Judeţean Timişoara, a arătat că antiviralele împotriva VSR s-au administrat gratuit în urmă cu opt ani, dar după ce nu a mai existat susţinere financiară, tratarea s-a oprit. Acum, a apărut un producător care oferă gratuit antiviralele, pentru categoriile vulnerabile.
Medicul a punctat că medicamentul antiviral administrat nu are reacţii adverse.
‘Noi am folosit cu opt ani în urmă, pentru scurt timp, în cadrul unui program naţional, acest antiviral gratuit, dar numai în maternităţi şi în spitalele de copii care au secţii de neonatologie. (…) În ultimii ani, la noi în ţară nu s-au mai făcut astfel de tratamente. Acum, producătorii au reintrodus aceste antivirale, gratuit’, a menţionat dr Ioana Ciucă.
Şefa Clinicii de Neonatologie Prematuri a Spitalului de Copii ‘Louis Ţurcanu’ din Timişoara, Mărioara Boia, a precizat că întâlnirea de joi îşi propune să promoveze profilaxia virală a VSR în sezonul de iarnă, care apare la o anumită categorie de copii, consideraţi a fi vulnerabili.
‘Aceste injecţii, care nu sunt vaccinuri, sunt prescrise gratuit de către medicii de familie pentru categoriile vulnerabile de copii cu vârsta de până la doi ani, după recomandarea medicului specialist. Celorlalţi copii nu li se recomandă administrarea acestui medicament. Categoria copiilor vulnerabili, dacă nu primesc această profilaxie lunar, timp de cinci luni consecutive (în sezonul rece, n.r.) pot să facă forme severe de boală, unii dintre ei putând ajunge chiar în unităţile ATI neonatale, pot face forme severe de boală, să ajungă intubaţi, cu evoluţie extrem de nefavorabilă’, a explicat dr Mărioara Boia.
Categoriile vulnerabile îi includ pe micuţii născuţi prematur, pe cei cu malformaţii congenitale de cord, prematurii care dezvoltă displazie pulmonară şi alte tipuri de malformaţii severe.
Medicul Mihai-Sorin Iacob, specialist în medicină de familie, pediatrie, instructor formator medicină de familie şi coordonator naţional al Grupuşui fde lucru de Ecografie a Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei (SNMF), a detaliat că peste 60% dintre infecţiile respiratorii inferioare la copiii sub vârsta de cinci ani sunt date de VSR, un virus ARN. Fiind o problemă virală, el le recomandă părinţilor să nu intervină cu antibiotice.
‘Este un virus care afectează cu semnificaţie mai ales nou născuţii şi sugarii cu malformaţii complexe de cord sau care au o patologie respiratorie asociată. Se poate face preventiv o imunizare pasivă a acestor copii. Sunt două patologii date de VSR, respectiv pneumonia virală interstiţială şi bronşiolita. Cel mai important lucru este prevenţia, în special la nou născuţii prematuri. Întrucât infecţia apare sub forma unor ‘epidemii de iarnă’, în perioada septembrie aprilie, recomandăm, ca prevenţie, evitarea locurilor aglomerate, iar dacă micuţii prezintă semnele de pneumonie sau bronşiolită, trebuie aduşi imediat la medicul de familie, care oferă tratamentul adecvat, care constă, de obicei, în administrarea de antivirale’, a detaliat dr Mihai-Sorin Iacob.
VSR poate afecta şi persoanele în vârstă, care au vulnerabilităţi şi multimorbidităţi.
Virusul se transmite foarte uşor prin strănut sau tuse, prin contactul direct între persoane sau utilizarea comună a recipientelor pentru băut, a tacâmurilor.
La debut, simptomele pot fi asemănătoare cu cele ale unei răceli, precum febră uşoară, scurgere de secreţii nazale, tuse uscată, durere în gât, durere de cap, uşoară. În formele severe, infecţia se poate răspândi la tractul respirator inferior, cauzând infecţii grave, precum pneumonia sau bronşiolita, cu febră, dificultăţi de respiraţie, respiraţie şuierătoare (wheezing), scăderea apetitului alimentar, iritabilitate sau oboseală neobişnuită şi culoarea albăstruie a pielii. AGERPRES / (A – autor: Otilia Halunga, editor: Marius Frăţilă)
