Rezultatele controlului la centrele de permanenţă din judeţ, solicitat de conducerea Prefecturii în luna aprilie, arată un prejudiciu (sume nejustificate), pe anul 2021, de peste 1,37 milioane de lei, reprezentând 26% din totalul sumelor alocate pentru cheltuieli administrative, a declarat, vineri, prefectul de Timiş, Mihai Ritivoiu.
Prefectul detaliază că judeţul Timiş are 47 de centre de permanenţă (unul la 14.500 de locuitori), în timp ce restul ţării are în total doar 355 de centre (unul la 54.924 locuitori), ceea ce indică faptul că aici sunt de trei ori mai multe centre pe cap de locuitor decât în celelalte zone ale ţării.
În Cluj, de exemplu, judeţ comparabil cu Timişul, sunt doar patru centre de permanenţă.
‘Avem centre de permanenţă înfiinţate haotic prin judeţ. În zona de est, de la Racoviţa până la Margina, nu este niciunul. În schimb, există centre în două comune vecine, la o distanţă de 4 kilometri. Foarte densă este repartiţia centrelor în zona urbană: 17 în Timişoara, 4 în Lugoj, în condiţiile existenţei de spitale cu secţii de Urgenţă. Trei centre din Timişoara sunt la câte 500 metri unul de altul. Între altele două este o distanţă de 10 minute de mers pe jos. Există centre cu o medie trei-patru pacienţi /zi. Un centru din zona rurală nu a putut justifica 110.0000 de lei din cei 112.000 lei primiţi. Centrele de permanenţă vor costa Timişul, în anul 2022, aproximativ 35 milioane de lei’, arată prefectul Mihai Ritivoiu, într-o postare pe Facebook.
Ca măsuri, reprezentantul Guvernului în judeţ propune o analiză strictă care poate începe doar acum, odată finalizat controlul şi având toate informaţiile pe masă; consultarea tuturor celor implicaţi, respectiv minister, Direcţia de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate, medici de familie, Urgenţă, Ambulanţă. El mai adaugă elaborarea de propuneri legislative şi promovarea centrelor în rândul cetăţenilor.
‘În mod clar, intenţionez să reducem numărul de centre de permanenţă până în media naţională. Sistemul centrelor de permanenţă este o soluţie extrem de bună. Depinde de noi toţi să o facem eficientă şi economică’, arată Ritivoiu.
Prefectul de Timiş explica, în luna aprilie, că a cerut extinderea verificărilor în centrele de permanenţă din judeţ, după ce un recent control a arătat că numărul pacienţilor care trec pragul acestor instituţii de sănătate este extrem de mic, dar sumele pe care le primesc din bani publici sunt foarte mari, iar la unul dintre ele s-au găsit medicamente expirate şi instalaţia de sterilizare defectă de doi ani.
Potrivit prefectului, ‘raţiunea organizării acestor centre de permanenţă ar trebui să fie oferirea de servicii medicale de primă urgenţă pentru cetăţenii din zone izolate (…). Pe o lege care s-a gândit la cetăţean (…), noi avem 47 de centre de permanenţă în judeţ, adică 13% din totalul centrelor de permanenţă din ţară, dintre care 26 de centre sunt în urban, unde sunt spitale şi secţii de urgenţă; 17 centre sunt în Timişoara, cinci în periurbanul Timişoarei şi patru centre în Lugoj’.
Reprezentantul Guvernului în teritoriu menţiona că, indiferent că au sau nu au pacienţi, aceste centre sunt deschise 17 ore pe zi în timpul săptămânii şi 24 de ore în weekend şi în zilele de sărbători legale, iar costurile sunt foarte mari, întrucât plata se face la oră, nu în funcţie de numărul de pacienţi trataţi.
