Medicii Spitalului de Boli Infecţioase ‘Victor Babeş’ din Timişoara atrag atenţia că diferenţele mari de temperatură reprezintă un factor de stres pentru organismul uman, punând presiune asupra sistemelor cardiovascular şi respirator, această vulnerabilitate afectând cel mai adesea copiii mici, vârstnicii şi persoanele cu afecţiuni preexistente, îndeosebi pacienţii cu boli pulmonare cronice.
Pneumologul spitalului, Adra Truşculescu, spune că organismul uman are capacitatea de a se adapta la diferenţele de temperatură, dar aceasta necesită timp. O diferenţă de patru grade Celsius este amortizată în 10 până la 12 zile.
‘O scădere bruscă şi semnificativă a temperaturii mediului înconjurător, cum ar fi de la 18-19 grade Celsius la 2-3 grade Celsius, aşa cum s-a întâmplat în ultimele zile, poate avea efecte semnificative asupra corpului uman şi poate fi extrem de periculoasă. Printre efecte se numără constricţia vaselor de sânge periferice, dar şi stresul asupra sistemului cardiovascular, ceea ce se traduce în creşterea tensiunii arteriale şi a frecvenţei cardiace, putând fi periculos pentru persoanele cu afecţiuni cardiace preexistente. Totodată, respiraţia poate deveni mai dificilă, întrucât organismul nu se poate adapta atât de repede, iar persoanele cu afecţiuni respiratorii, precum astmul sau bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) pot experimenta simptome mai severe în astfel de condiţii. Aceste deprecieri simptomatice survin pe fondul spasmului bronhiilor, declanşat adesea în contextul unei scăderi bruşte de temperatură, dar şi pe fondul unei scăderii a imunităţii şi creşterea riscului de infecţie’, a transmis dr. Adra Truşculescu, într-un comunicat remis, marţi, AGERPRES.
Pneumologul adaugă că există mai multe etape prin care trece organismul în perioada de adaptare, sistemul imunitar poate fi solicitat, iar adaptarea la schimbările bruşte poate necesita o perioadă mai lungă pentru a se consolida.
‘Enzimele implicate în procesele metabolice devin mai active, contribuind la o mai bună reglare a temperaturii, dar şi aceasta necesită timp. Respiraţia poate deveni mai rapidă pentru a compensa schimbările de temperatură, ceea ce îi afectează foarte mult pe pacienţii cu boli pulmonare. (…). În cazul scăderii temperaturii, organismul accelerează metabolismul, redistribuie sângele către organele vitale şi transpiră mai puţin. În cazul creşterii temperaturii, organismul transpiră mai mult, reduce metabolismul şi poate adopta un comportament care să ajute la menţinerea temperaturii corporale’, explică dr. Adra Truşculescu.
Pneumologul subliniază că pentru a minimiza riscurile asociate diferenţelor mari de temperatură este important să luăm măsuri de protecţie corespunzătoare, între care stratificare adecvată a îmbrăcăminţii, hidratarea prin consum adecvat de băuturi calde, o alimentaţie echilibrată, bogată în nutrimente şi activitatea fizică moderată, care stimulează producţia de căldură internă.
