Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie ‘Victor Babeş’ din Timişoara a fost dotat cu un aparat ultraperformant pentru diagnosticul molecular rapid multiparametric care poate depista rapid bacterii şi viruşi, inclusiv SARS-CoV-2, au anunţat, vineri, reprezentanţii unităţii medicale.
Potrivit medicului Delia Dogaru, din cadrul Compartimentului Imunologie, în cadrul spitalului se pot face de acum analize de depistare rapidă a virusurilor, inclusiv SARS-COV-2, a bacteriilor, infecţiilor fungice şi parazitare, precum şi pentru determinarea rezistenţei la unele antibiotice.
Aceasta înseamnă că aparatul, de tip multiplex PCR, poate identifica simultan, într-o perioadă foarte scurtă de timp, între 14-30 de etiologii. Practic, stabileşte cauza infecţiei unui pacient pe baza unor probe biologice, fie că sunt nazale, spută, materii fecale, lavaj, hemoculturi sau lichid cefalorahidian (LCR).
‘Principiul de funcţionare al aparatului este unul real time PCR, amplificarea acidului nucleic. Practic, se realizează o detecţie calitativă şi semi-cantitativă. Aparatul serveşte conceptului modern de testare şi analiză simultană, multiplex a numeroase ţinte microbiene ce ar putea fi implicate în sindromul investigat. Performanţa aparatului este una deosebită. Nu doar că timpul de obţinere a rezultatului este unul foarte redus, dar vorbim şi de o acurateţe, o sensibilitate de peste 95%’, spune Delia Dogaru.
Aparatul poate identifica, printre virusuri, SARS-CoV-2, diverse forme ale virusului corona, cel al gripei A (inclusiv AH1N1), virusul gripei B, MERS, dar şi adenovirusuri, bacterii de tipul stafilococilor, inclusiv cel auriu, streptococi, inclusiv pneumococi.
Timpul de obţinere a rezultatului este foarte redus, între 45 – 75 de minute, în funcţie de categoria de infecţii avute în vedere, respectiv respiratorii, gastrointestinale, pneumonii, hemoculturi sau meningite şi encefalite.
Avantajul principal este legat de timpul foarte scurt de identificare, print-un test sensibil de biologie moleculară tip PCR, a agentului patogen, dar şi a genelor de rezistenţă antimicrobiană, ceea ce poate reduce administrarea unor antibiotice şi folosirea ţintită a acestora, având drept consecinţă grăbirea vindecării pacientului.
Delia Dugaru precizează că diagnosticarea, tratamentul sau alte decizii legate de tratarea pacientului nu se rezumă doar la acest tip de test, ci se coroborează cu alte date în contextul clinic.
