Un număr de 1.620 de copii s-au născut la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti de la începutul anului, dintre care 187 prematur, cel mai mic, o fetiţă, având sub 500 de grame, a informat unitatea medicală într-un comunicat remis AGERPRES cu prilejul Zilei Mondiale a Prematurităţii.
Fetiţa a fost născută înainte de şase luni, iar greutatea pe care a avut-o este considerată ‘sub limita viabilităţii’ în întreaga lume. Ea a fost externată după 90 de zile, iar joi împlineşte 7 luni.
‘Anul 2021 a însemnat, referitor la natalitatea în România, puţin peste 180.000 de naşteri, cel mai mic număr de naşteri din ultimii 100 de ani. Peste 15.000 de prematuri, cu sarcini gemelare peste 300 şi sarcini cu tripleţi, 58. De ce prematuri? Pentru că există numeroşi factori de risc, pe de o parte, vârstele extreme, vorbim de 7.400 de mame adolescente care au născut şi 5.800 de mame care au născut peste 40 de ani. Patru din 10 mame nu îşi monitorizează sarcina şi aici intervine factorul de risc care duce la naşterea prematură. În momentul în care pacienta nu se investighează pe parcursul sarcinii are riscul de a naşte mai devreme de 37 de săptămâni şi în acest fel apar riscuri atât pentru ea, cât şi pentru copil’, a declarat Monica Cîrstoiu, şef al Clinicii Obstetrică-Ginecologie a SUUB, potrivit comunicatului.
Ea a precizat că, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, femeile beneficiază de investigaţii complexe legate de germenii şi factorii infecţioşi care duc la naşteri premature, din complexul toxoplasmă, citomegalovirus, rubeolă, herpes.
‘Toate aceste investigaţii se pot face prin internări clasice. De asemenea, se pot face investigaţii suplimentare legate de statusul de coagulare, modificările trombofilice şi de sindrom antifosfolipidic, care prin tulburări de coagulare duc la oprirea în evoluţie a sarcinilor sau la o naştere prematură. Nu trebuie să uităm investigaţiile legate de germenii situaţi la nivelul tractului vaginal şi cervical, care duc la ruperea prematură de membrane, care este urmată de o naştere a unui produs de concepţie mai mic şi infectat. (…) Putem matura pulmonar copilul, acel prematur care cu siguranţă se va naşte înainte de termen, prin administrarea unor medicamente din categoria dexametazonei’, a explicat medicul.
Potrivit Monicăi Cîrstoiu, în aceşti ani, la SUUB, numărul de prematuri a atins o medie de 13%, mult mai mare decât media naţională, întrucât la acest spital vin, prin transfer, cazurile grave, gravide care nu au şansa de a fi perfect sănătoase şi în momentul în care apare o complicaţie legată de organismul lor, pornind de la AVC, de la infarct de miocard, de la patologii renale, digestive, cancere, epilepsii, leucemii, ajung la această unitate sanitară unde sunt preluate şi investigate de echipe pluridisciplinare.
‘Născuţi înainte de şapte luni şi având greutăţi de sub 1.000 de grame, copiii născuţi prematur sunt total dependenţi de îngrijirile medicale din secţiile de Terapie Intensivă Neonatală unde suferă intervenţii complexe şi complicate. Din păcate, în ciuda tuturor eforturilor noastre, o parte dintre pacienţi nu reuşesc să supravieţuiască sau supravieţuiesc cu sechele ce le vor umbri copilăria. Însă, majoritatea acestor copii reuşesc să se adapteze, răspund la tratament, cresc şi se dezvoltă, astfel că, după săptămâni sau luni de luptă cu boala, se externează la domiciliu. Pentru noi este o mare bucurie să vedem că un prematur, ajuns în stare gravă în maternitatea noastră, pleacă acasă cu o stare bună de sănătate’, a afirmat, la rândul său, Adriana Dan, şef secţie Neonatologie.
Secţia de Neonatologie a SUUB este clasificată ca maternitate de grad III având capacitatea de a acorda îngrijiri medicale înalt calificate pentru orice fel de patologie neonatală. La terapie intensivă neonatală sunt 10 locuri şi echipamente de ultimă generaţie necesare pentru îngrijirea prematurilor cu vârste de gestaţie şi greutăţi foarte mici – până la 26 săptămâni de gestaţie şi 600 de grame – şi a tuturor nou-născuţilor, indiferent de vârstă sau greutate, se menţionează în comunicatul citat.
