Rectorul Universităţii ‘Babeş-Bolyai’ din Cluj-Napoca, Daniel David, consideră că numărul psihologilor din unităţile de învăţământ este prea mic raportat la necesităţi.
‘În şcoală, pe lângă profesorii care predau psihologie, există efectiv psihologi şcolari şi consilieri care oferă servicii psihologice de diverse tipuri: de consiliere în carieră, de consiliere psihologică, diagnostic şi aşa mai departe. Unde este o problemă majoră – numărul acestor psihologi este prea mic raportat la necesităţi. Altfel spus, un psiholog trebuie să facă faţă la sute de elevi. Vă daţi seama – dacă vrei cu adevărat să faci servicii de psihologie într-o manieră adecvată, nu ai cum să lucrezi simultan cu toţi care ar avea nevoie. Există psihologi în şcoală, pot oferi servicii psihologice, nu toţi sunt cadre didactice, dar este clar că numărul lor trebuie crescut, dacă vrem cu adevărat că nu pretindem că oferim servicii de psihologie în şcoală, ci efectiv să le oferim’, a afirmat rectorul, marţi, într-o videoconferinţă organizată de Ministerul Sănătăţii.
Referindu-se la perioada pandemiei, el a spus că studiile arată o creştere a stresului.
‘Sunt o mulţime de studii făcute în această perioadă, numai că aş vrea ca la aceste studii să ne uităm cu ochii expertului şi să vedem faptul că este o creştere a stresului în condiţii de pandemie, dar o componentă a acestui stres este absolut sănătoasă. A fi îngrijorat, dar nu panicat, a fi nemulţumit, dar nu furios şi agresiv, a fi trist, dar nu deprimat sunt reacţii sănătoase din punct de vedere psihologic iar oamenii trebuie să nu se sperie dacă au astfel de emoţii, fiindcă astfel de emoţii arată că sunt sănătoşi şi încearcă să confrunte stresul’, a susţinut Daniel David.
Potrivit acestuia, o componentă ‘slabă’ a acţiunii autorităţilor în pandemie a fost cea legată partea psihologică.
‘Autorităţile, odată ce am intrat în această logică a pandemiei începând de anul trecut, probabil că din luna martie, s-au comportat destul de bine din punctul meu de vedere sub aspect medical. O componentă slabă însă a acţiunii autorităţilor a fost cea legată de componenta psihologică iar componenta psihologică are cel puţin două aspecte importante: unu – trebuie să îi ajuţi pe oameni să îşi reducă stresul în condiţii de pandemie pentru a avea o calitate a vieţii cât mai bună; şi doi – componenta de psihologie ajută şi la implementarea componentei medicale, fiindcă degeaba dai sfaturi medicale bune dacă nu ai mecanismele psihologice adecvate prin care acele sfaturi să fie implementate în comportamentul individual. Iar această componentă de psihologie, anul trecut, nu a fost bine reprezentată, ca să nu spun că nu a fost reprezentantă aproape deloc la nivelul autorităţilor. Din fericire, o serie de organisme profesionale, asociaţii profesionale, agenţi din spaţiul public au început să acopere această deficienţă a autorităţilor, oferind astfel de servicii de psihologie’, a spus rectorul.
